“Uitat într-un pahar“

Adevărul se află între prima şi a 40-cea bere

Frumoasă  parafrazare , nu? De ce majoritatea populaţiei se afundă în beţie?  Conform acestui studiu: În anul 2009, starea de ebrietate a fost experimentată de 55 % dintre elevii de 16 ani, faţă de 52 % în 2003 şi 43 % în 1999 se observă o creştere a acestui  procent in 2010. Dar să nu luăm în considerare acum procentele, deşi  şi ele au partea lor de adevar. Să ne referim mai mult la partea psihologica a aspectului ,  să încercăm să găsim cauzele acestui viciu.

Vreau să precizez faptul că nu sunt un duşman al vinului (puţin vin “veseleşte inima omului”), ci al beţiei. Cauzele ar fi acestea: din curiozitate, din teribilism sau pentru a se integra într-un grup, probleme familiale.  Oricare din motive nu este destul de serios pentru a-ţi pune sănătatea în pericol. De asemenea, un rol foarte important îl au şi adulţii care obişnuiesc să consume băutura în cadrul ieşirilor în oraş oferind adolescenţilor un exemplu nu tocmai bun, creând impresia că alcoolul este inofensiv.

Pare un gest la modă, dar, de fapt, prin acţiunea alcoolului asupra sistemului nervos central, îl determină  pe om sa faca lucruri nu tocmai “la modă”, cum ar fi vomitatul. Nemaipunând la socoteală că băutura ăţi dă un miros urât al gurii.

Alcoolul, dupa cum ştim , pune în pericol sanatatea. Luam cel mai usor exemplu: la o beţie, e mult mai uşor sa ai contacte sexuale neprotejate şi de aici, să-ţi fie transmise diferite boli venerice. In plus, riscul accidentelor este mult mai mare atunci când te afli sub influenţa alcoolului.

Dacă nimic nu te convinge, ţine minte că un adolescent cu probleme de băutura va creşte în greutate şi de aici, va dezvolta diferite probleme de sănătate. Persoanele care încep să bea din adolescenţă şi continuă la maturitate cu acest obicei, vor avea probleme de inimă, ficat sau la nivelul sistemului nervos.

E destul de dificil încetarea acestui viciu, mai ales dacă încerci saăte integrezi într-un grup unde toată lumea a deprins deja acest obicei. Insă, trebuie să ai în mânecă diferite strategii pentru a refuza un pahar oferit.  Alege cum să refuzi:  ori simplu spui un “nu hotărât” ori dai şi o explicaţie, gen “nu îmi place alcoolul”; “cineva drag a murit din cauza alcoolului”, etc. În plus, cât de distractiv este să petreci o noapte intreagă, cu paharul de băutură în mână? În loc de asta, mai bine alege hobby-uri mult mai recreative şi sănătoase:  un sport, un urcat pe munte, o vizită la cinema din când în când… Cei mai predispuşi la a bea sunt adolescenţii  lipsiţi de încredere în ei.

Să nu mai spunem şi de faptul că beţia duce şi la păcate, precum curvia în urma căreia apar probleme familiale .  Multe aventuri au început aşa, tinerii devenind apoi mai violenţi şi mai predispuşi spre alte vicii , la tulburări de comportament, la necazuri personale sş la conflicte interpersonale. Uneori alcoolul este folosit şi pentru a manipula, pentru a deveni mai convingători şi pentru a-şi satisface alţii nevoile.

Deci, să avem grijă cum, cu cine, când, unde bem pentru că o dată ce nu remarcăm acest lucru, a doua sau a treia oară s-ar putea să nu avem puterea să ne revenim.

Surse:  www.danionvasile.ro

Www.topsanatate.ro

Traficul de persoane

Prin traficul de fiinţe umane

înţelegem: transportarea, recrutarea, transferarea, adăpostirea sau primirea de persoane prin ameninţare sau utilizarea forţei sau a altor forme de constrângere,prin răpire, escrocare, înşelăciune sau abuz de putere, prin  utilizarea unei poziţii vulnerabile, prin darea sau primirea de bani sau beneficii pentru obţinerea  consimţământului unei persoane care are control asupra alteia în scopul exploatării.

Exploatarea: include cel puţin prostituţia  sau alte forme de exploatare sexuală, muncă sau servicii forţate, sclavie sau practici similare, servitutea sau prelevarea de organe.

Ce trebuie să cunoşti despre traficul de fiinţe umane:

      Anual, în lume circa 600.000 – 820.000 de persoane sunt traficate peste graniţa de stat, aici nefiind incluse şi cele care sunt traficate în interiorul statelor, număr care poate atinge cifre de milioane;

             Circa 70% din numărul persoanelor traficate, sunt femei şi fete, care în mare majoritate sunt impuse să practice prostituţia;

             Aproximativ 50% din numărul persoanelor traficate, sunt minori, care sunt exploataţi sexual, muncă silită, sau le sunt preluate organele;

Metode de racolare a femeilor în scopul traficării

Fetele tinere nimeresc în capcana traficanţilor pe diferite căi. Pot fi recrutate atît de pesoane fizice, cît şi juridice. În cazul persoanelor fizice, de obicei, sunt persoane care au fost în străinătate şi au stabilite anumite relaţii, iar apoi revin acasă cu misiunea de a recruta fete. Ele sunt special angajate în această activitate de către foştii lor proxeneţi, fiind şantajate de către aceştia.

. Se întîmplă că o parte din ele să-şi facă dintr-o astfel de ocupaţie propriul business.

Persoanele juridice de cele mai dese ori atrag femeile, propunându-le locuri de muncă peste hotare care la prima vedere le inspiră încredere, dar când ajung la faţa locului, constată că au fost înşelate.

Fetele tinere sunt atrase de anunţuri care le “promit” că-şi vor face o carieră de dansatoare, model, lucrător hotelier sau colaborator în domeniul turismului peste hotare. Ajunse în ţara de destinaţie sunt deposedate de paşapoarte şi silite să devină sclave ale traficanţilor.

Victimele sunt în general femeile cu vârsta între 15 şi 24 de ani, provenite din mediul rural, din familii dezmembrate sau cu probleme de violenţă, recrutate de către cunoştinţe, adesea femei, pentru a fi exploatate sexual”,

România figurează pe primul loc în materie de „furnizori“ de trafic de persoane. Intr-un singur an numărul  prostituatelor aduse din Europa de Est a crescut de cinci ori. Europa Occidentală este împânzită în prezent de reţele criminale internaţionale de trafic de fete şi femei. Acestea, fie răpite, fie înşelate, sunt întotdeauna abuzate şi constituie victime ale unei imense pieţi a sexului unde ţările producătoare şi ţările consumatoare sunt o altă manieră de a separa ţările sărace de ţările bogate din Europa.

Cum funcţionează reţelele?

Proxeneţii sunt cel mai adesea albanezi sau ruşi iar victimele traficului provin din România, Moldova, Ucraina, Bielorusia şi Albania.

Recutarea

O parte din fete sunt răpite dar, în cele mai multe cazuri, ele sunt înşelate prin anunţuri la mica publicitate şi prin contracte false care promit un post de menajeră, ospatariţă sau au-pair în ţara de destinaţie. Mai există şi categoria celor care, încercând să scape de condiţiile precare de viaţă, pleacă cu bună ştiinţă să lucreze ca prostituate într-o Europă Occidentală pe care o idealizează, fără să ştie că odată intrate pe mâna reţelelor. îşi vor pierde complet libertatea. In toate cazurile proxeneţii profită de vulnerabilitatea şi de naivitatea fetelor, care uneori sunt minore. O dată prinse în capcană, fetelor li se iau actele de identitate şi este creată o stare continuă de dependenţă: le sunt reproşate fetelor costurile de transport şi de cazare şi le este ameninţată familia.

Apoi sunt aduse în adevărate “tabere de dresaj”, situate în Albania şi Italia, unde suportă tratamente inumane care vor distruge în ele orice formă de rezistenţă. Violuri colective, bătăi, droguri, privare de hrană şi de igienă, toate instrumentele de tortură sunt folosite pentru a obţine supunerea definitivă a victimei şi a-i distruge orice urmă de demnitate şi respect de sine. O dată supuse, ele pot fi apoi vândute pe piaţa occidentală.

Ceea ce ar trebui să le intereseze pe autorităţile române este tocmai acest aspect: recrutarea fetelor. Dar din nefericire campaniile de informare prin mass-media, nu mai zic în şcoli sunt aproape inexistente. Sau, în orice caz mult inferioare ca impact campaniilor reale de recrutare duse de proxeneţi în toate ziarele de provincie şi nu numai. Sunt anunţuri care rămân luni întregi în ziare, pentru că pe piaţa sexuală nu exista niciodată penurie de posturi. Se recrutează non stop, 24 din 24. Singura campanie de care am dat intamplator era sponzorizata de Uniunea Europeana. 

“Eşti tânără, frumoasă, prezentabilă? Doreşti o realizare în viaţa ta? Noi îţi putem oferi un loc de muncă, îndeplinindu-ţi orice dorinţă în Italia”. Sunt sute de astfel de anunţuri pe internet sau în ziare, iar una dintre destinaţiile principale sunt cluburile de noapte din oraşele mari ale Italiei şi Spaniei. Şi chiar şi anunţuri pentru posturi normale: “Angajăm menajere Germania. Salariu atractiv. Asigurăm transportul, cazarea şi masă”. In general aceste anunţuri ascund în 99,9% din cazuri anunţuri  mascate postate de proxeneţi şi traficanţi de carne vie. Orice “asigurare” a angajatorului de acest gen este potenţial dubioasă.

Nu este vorba doar de situaţia economică proastă a populaţiei dar şi de neinformarea tinerilor. Dacă ar exista un număr de telefon gratuit unde fetele să poată suna pentru a se informa despre o anumită firmă, sau dacă  există acest număr… el ar fi şi făcut cunoscut lumii, tare bine ar mai fi.

Dar ştim că România are alte priorităţi şi chiar dacă avem şi un minister al tineretului, ce? Viaţa miilor de fete traficate, printre care şi minore nu preocupă pe nimeni. Părinţii dau din cap a neştiinţă şi semnează acceptul ca fetele lor ce n-au încă 18 ani să plece să muncească în străinatate.

Unde, oameni buni aţi mai auzit voi în lumea asta de contracte de muncă pentru copii ? Ce speraţi voi în clipa aia, ce gânduri ascunse sunt în sufletele voastre? Ce, ce, ce vreţi? De ce nu face nimeni nimic, de ce?

Topală Diana  a IX-a  E

(sursa http://www.regard-est.com)

Relaţiile interumane şi Internetul

Să fim serioşi şi să recunoaştem că majoritatea adolescenţilor petrec ore întregi navigând pe internet, stând pe Messenger, mIRC, diferite chaturi şi site-uri. De ce fac asta? Pentru că le place să socializeze. Alţii îşi crează propriul blog, astfel umplându-şi timpul liber într-un mod util, spun eu. Pe net poţi cunoaşte diferite persoane, care, îţi pot deveni mai tarziu prieteni.

Este adevărat că statul la calculator ne poate afecta în mai multe feluri, dar asta se întamplă doar dacă exagerăm în această privinţă. Unii ar spune că dacă petreci timp în faţa calculatorului te interiorizezi şi uiţi de lumea ,,de afară”. Acesta este un lucru total neadevărat. Dacă până acum credeam că devenim antisociali stând în faţa calcualtorului pe Internet, un ultim studiu al companiei de cercetare de piaţă Pew Internet susţine exact contrariul: cel puţin în cazul americanilor, aceştia sunt mai sociabili decât acum 25 de ani. Cercetătorii de la Universitatea din Pennsylvania susţin acelaşi lucru.

Utilizatorii Internetului, în mod special cei care sunt înscrişi în reţele sociale de genul Facebook, dar şi deţinătorii de telefoane mobile, sunt mult mai sociabili decât cei care ignoră tehnologia.

Mulţi adolescenţi au afirmat că prin intermediul internetului ajung să discute pâna şi probleme serioase. Unii îşi descoperă prietenii de care au nevoie, alţii îşi găsesc iubirea. Aşa că, atâta timp cât păstrezi balanţa între viaţa reala şi cea virtuală, internetul nu va fi duşmanul tău.

Şi totuşi…

O preocupare ce aparent este considerată inofensivă de părinţi, poate lăsa de cele mai multe ori semne adânci pe viitorul copiilor. Cei dependenţi de Internet ajung să se izoleze, devin violenţi, nu mai ştiu să socializeze, pierd contactul cu realitatea si nu numai. Ne aşteaptă o generaţie straină de limba română, caracterizată de violenţă, deficit de atenţie, imposibilitatea de a deosebi irealul de real şi de a comunica cu cei din jur.

Pericolul din spatele „siguranţei”. Mulţi dintre părinţi, multumiţi de faptul că Internetul le ţine copiii acasă, într-un loc sigur, ferit de pericolele de pe străzi, îi cataloghează ca fiind cuminţi însă nu coşstientiezează pericolul. „Unii confundă virtualul cu realitatea, se izolează intr-o lume a lor, o lume care nu este reală. Nu mai ştiu să comunice, pierd contactul cu realitatea”, „unii scriu mai bine la tastatura decât de mână”, „internetul poate da dependenţă, unii copii pleacă la culcare din faţa calculatorului şi când se trezesc, primul lucru pe care îl fac este să deschidă calculatorul. Cât de conştienţi suntem de acest pericol şi când trebuie să punem punct pentru a nu se ajunge la dependenţă?

1.            Fizicul nu scapă neafectat. Statul prelungit  în faţa calculatorului îşi pune amprenta nu doar pe psihicul copilului ci şi pe fizic. Copiii se pot trezi cu probleme precum obezitatea şi o pozitie incorectă a corpului. „Sunt şi o serie de probleme fizice ce pot fi date de sedentarism. Stând foarte mult pe scaun pot aparea probleme în ortostatism şi faptul că mănâncă mereu câte ceva în faţa calculatorului creşte riscul de a duce la obezitate”,

O altă părere:

Odată ce-ţi trasferi online prieteniile, le poţi considera ca şi pierdute.

Procesul este însă mai indelungat: mai întâi comunici mai mult pe e-mail decât faţă în faţă sau prin telefon cu prietenii tăi. Apoi treci la “mesageria instant” sau SMS-uri. In fine, te “împrieteneşti” pe Facebook şi incepi sa-ti comunici gândurile şi stările prin Twitter.

Toate aceste reţele sociale ar fi trebuit să ne apropie. Din anumite puncte de vedere chiar s-a şi întâmplat aşa. Mulţumită Internetului, mulţi dintre noi şi-au reintâlnit colegii din şcoala generală şi liceu, au făcut schimb de fotografii şi s-au apropiat de persoane cu care nu şi-ar fi imaginat o prietenie în viaţa reală.  Este însă şi un pericol în toată această împrietenire generală pe Net: dacă nu suntem atenţi, interacţiunile noastre ne pot dăuna în relaţiile din viaţa reală.

Tot mai multe persoane suferă o reacţie de respingere a Facebook-ului  şi a multor alte reţele de socializare. Când constaţi că cei dragi, care susţin că nu au o clipă liberă să pună mâna pe telefon să te sune, petrec ore în şir pe Facebook pentru a încărca albume cu fotografiile copiilor şi petrecerile la care au participat, trimiţând în stânga şi-n dreapta chestionare şi punându-şi drept “status” fraze fără sens, glumiţe nesărate sau ultimele feluri de mâncare îngurgitate, începi să-ţi pui probleme.

Una din probleme este felul în care conversăm. Tastarea unor mesaje lasă mult de dorit în ceea ce priveşte transmiterea mesajului corect, acestuia îi lipsesc nuanţele care pot fi date doar de inflexiunile vocii şi limbajul corpului.

Mai sunt însă şi alte probleme. Ceea ce spunem, şi nu neaparat cum o spunem, ne dă peste cap relaţiile. “Ma gândesc la vacanţa” – este un “status” pe care 80% din prietenii de pe Facebook şi-l vor posta, la un moment sau altul,într-o formă sau alta.

Grasu Mădălina XI-a F

Aproape toţi noii fumători sunt copii!

În fiecare zi, 3000 de adolescenţi încep să fumeze ! Mai mult de 3 milioane de adolescenţi, sub 18 ani, folosesc tutunul. Părinţii trebuie să lupte cu toată fiinţa lor să-i întoarcă pe copii de la fumat!

Dacă vreun răufăcător i-ar urmări pe copiii voştri ca să le facă rău, i-aţi proteja ?!? Bineînţeles că da ! Întotdeauna părinţii îşi protejează copiii. Adevărul este că industria tutunului aleargă disperată după copiii şi dacă voi nu faceţi ceva ACUM ca să o opriţi, această nenorocire îi va ajunge şi pe copiii voştri ! Este o realitate binecunoscută faptul că toate companiile de tutun sponsorizează multe competiţii sportive şi concerte rock la care participă tinerii ! Reclamele tutunului seduc prin vraja fumatului !

IMPORTANŢA UNUI MODEL

Ce puteţi face voi, părinţii ?!?

Luaţi atitudine şi protejaţi-i pe copiii voştri de acest obicei, la care mai mult de o mie de americani “renunţă” în fiecare zi, din simplul motiv că sunt înmormântaţi în cimitire !

Mai întâi, fiţi voi înşivă un model ! Arătaţi că sunteţi un model de obiceiuri bune, VOI ÎNŞIV, NEFIIND FUMĂTORI !

Des întâlnita metodă: “Fă ceea ce-ţi zic şi nu ceea ce fac !” nu va avea absolut nici un efect !

Copiii nu iubesc deloc făţărnicia şi vor copia în mod natural comportarea părinţilor!

Dacă fumezi şi dacă ai încercat mai demult să te laşi de fumat, încearcă din nou şi din nou, până vei avea succes ! Mulţi oameni trebuie să încerce de multe ori, înainte de a nu mai fuma si de a rămâne nefumători ! Nu numai tu vei beneficia din această acţiune, dar se va îmbunătăţi şi sănătatea familiei tale, pentru că s-a demonstrat faptul că fumul de tutun face rău chiar şi nefumătorilor care sunt expuşi la el (aşa numitul fumat pasiv).

EDUCAŢI !

Printre efectele dăunătoare enumerăm : creşterea pulsului, creşterea oxidului de carbon în sânge, scăderea oxigenului, riscul mare de reducere a capacităţii pulmonare, tusea, creşterea congestiei sinusurilor, greutatea în respiraţie, oboseala şi riscul crescut pentru boli cum ar fi emfizemul pulmonar şi cancerul pulmonar. Fumatul are un efect de uscare a tenului şi îmbătrâneşte pielea !

Respiraţia, părul şi hainele fumătorilor, au un miros urât.

FĂRĂ FUM DE TUTUN …

Să nu aveţi scrumiere în casă ! De fapt, puneţi un semn pe uşa de la intrare: “FUMATUL INTERZIS !

” Dacă sunteţi întrebaţi: “Vă deranjează dacă fumez ?!?”, răspundeţi simplu “Da, bineînţeles că mă deranjează !

”La restaurante întrebaţi de locuri pentru nefumători !

ŞTIAŢI  CĂ …

1. Numărul minutelor pentru fumatul unei ţigări este egal cu numărul minutelor cu care îţi scurtezi viaţa

2. Fumând un pachet pe zi, se ajunge la 1000$ pe an pentru ţigări ! Cu aceşti bani se pot cumpăra multe haine şi chiar o maşină

3. Un pachet de ţigări pe zi este egal cu două pahare de chimicale care cauzează CANCERUL !

4.   Un om inteligent, care doreşte să trăiască, va fi oare de acord ca în deplină cunoştinţă de cauză să înghită chimicale carcinogene şi în acelaşi timp să şi plătească pentru ele ?!?

5. Fumatul distruge gustul pentru hrană !

6. Fumatul are efecte grave şi rapide chiar în câteva secunde ! Să vedem care este rezultatul inhalării doar a unui singur fum dintr-o ţigară : creşterea bătăilor inimii şi a tensiunii arteriale, creşterea cantităţii de oxid de carbon în sânge, concomitent cu descreşterea cantităţii de oxigen !

7. Fumatul ucide mai mulţi oameni în fiecare an decât SIDA, accidentele de automobil şi de avion, alcoolul şi armele, toate adunate la un loc !

8. Fumatul este UN OBICEI URÂT ! Cine vrea să vadă un adolescent drăguţ transformat într-un dragon care scoate fum pe nări ?!?

9. Dinţii tăi se vor îngălbeni şi vei avea zbârcituri în jurul gurii !

10. Din cauza tutunului, respiraţia ta va mirosi urât, la fel şi hainele tale !

11. În ziua de azi, fumatul nu mai este considerat ca ceva bun sau sofisticat ! 1.   De fapt, mulţi îl consideră ca fiind o nebunie ! Astăzi NU mai este la modă să fumezi, ci SĂ FII ATLET ŞI ÎN FORMĂ !

12. Omul robust, pe care îl vedem în reclamele Marlboro, a murit de cancer pulmonar LA NUMAI 51 DE ANI !

Sursa : REVISTA “VIAŢĂ ŞI SĂNĂTATE
Materiale culese si organizate de clasa a IX-a F

Adolescenţa şi consumul de droguri

Consumul de droguri reprezintă o problemă de mare importanţă şi complexitate pentru noi toţi. El semnifică o speranţă sau o provocare pentru tineri, o problemă serioasa pentru părinţi şi pedagogi şi un semnal de alarmă pentru societate.Adolescenţa este

vârsta la care apărea nevoia de identificare, de a se găsi şi înţelege pe sine şi pe cei din jur.

Este vârsta experienţelor personale, vârsta căutării coordonatelor proprii ale sufletului şi corpului, vârsta descoperirii dimensiunilor realităţii. O parte negativă a vieţii adolescentului de azi o reprezintă consumul de droguri şi alcool. Întrebarea ar fi: Ce îi determină pe aceştia să recurgă la consumul acestor substanţe toxice? Adolescenţa este o perioadă de experimentare a unor lucruri noi; adolescenţii consumă alcool şi droguri din multe motive, de la curiozitate şi teribilism, până la reducerea stresului şi acceptarea în diferite grupuri. Însă, oricare dintre aceste motive nu este suficient de plauzibil pentru a-ţi pune în pericol sănătatea şi viaţa.

Deşi par două lucruri la modă, ele nu au un efect pozitiv asupra organismului, lucru ştiut de noi toţi. Abuzul sau dependenţa de alcool pot apărea brusc sau gradat, la diferite vârste. Pe când în cazul drogurilor, se spune că este suficient să încerci odată pentru ca dorinţa de a încerca încă o dată şi încă odată să ia amploare.

Drogul are de multe ori forma unei experienţe care reuneşte: curiozitatea, dorinţa de a încerca ceva nou, de a experimenta, dorinţa de a-ţi ridica performanţele intelectuale şi chiar dorinţa de a fi modern pur şi simplu. Autorii americani care au studiat fenomenul, au demonstrat că există o adevarată “foame” de a descoperi şi cunoaşte realitatea înconjurătoare în toate ipostazele incitante şi sensurile ei profunde.

Un alt aspect deosebit este că drogul începe să fie din ce în ce mai prezent în principalele grupuri în care se poate afla adolescentul la această vârsta: anturajul şi scoala. Este ceea ce determină formarea unui model biopsihosocial, care este dezvoltat de interacţiunea dintre factorii psihologici, de mediu şi cei fiziologici.

Astfel, schimbările datorate dependenţei trebuie interpretate prin raportarea nivelului individual la contextul sociocultural în care are loc comportamentul dependent-consum de droguri, la mediul din care face parte tânărul adolescent. Personalitatea în formare a acestuia este într-o permanentă căutare de repere valorice, de modele şi puncte de referinţă. Drogul şi consumatorii lui (liderii în special) pot îndeplini de multe ori aceste roluri.

Astfel, cei care cercetează acest fenomen spun că halucinogenele le permit consumatorilor “să plutească”; este un voiaj care îi face să iasă din dificultăţile şi contradicţiile cotidiene şi să se simtă stăpâni pe situaţie. Adolescenţa este şi vârsta tensiunilor emoţionale şi angoaselor, aparent insurmontabile şi de neînţeles pentru cei din jur. De multe ori, pentru adolescenţii bulversaţi de propriile întrebări, de barierele şi agresiunile, mai mult sau mai puţin reale, din exterior, drogul pare singura şi cea mai bună soluţie.

În profilul psihologic al tânărului consumator domină trăsăturile nevrotice, dependenţa afectiva, intoleranţa la frustrare, angoasele de separaţie, izolarea şi dependenţa afectivă, iritabilitatea, timiditatea şi hipersensibilitatea. Are loc o opoziţie a eului împotriva lumii, pe care o consideră un element agresiv, nedrept şi opresiv. Soluţia pe care adolescentul în cauză o găseşte pentru a rezolva aceste conflicte este retragerea într-o lume construită, determinată şi întreţinută de drog. Această lume îl face fericit, îi satisface instinctele primare, îi estompează pentru un timp conflictualitatea.

Astfel, principalii factori de risc ce pot determina consumul de droguri ar putea fi: toate tulburările emoţionale, anxietăţile, depresiile, însingurările, frustrările şi conflictele interpersonale. Faptul că unii tineri adolescenţi consumă droguri arată în continuare că există baraje de netrecut între oameni şi generaţii.

Riscurile consumului de droguri

Drogurile precum alcoolul, heroina şi tranchilizantele consumate regulat pot duce la modificarea reacţiilor biochimice normale din organism şi dacă nu se continuă administrarea dozelor apar simptomele specifice abstinenţei (tremurături, transpiraţii, simptome asemănătoare gripei). În plus, din cauza faptului că sunt depresoare, ele încetinesc reacţiile organismului şi produc o stare de somnolenţă, capacitatea de coordonare a mişcărilor este afectată iar persoana poate cădea şi se poate accidenta cu uşurinţă.

Drogurile precum amfetaminele, cocaina, ecstasy sunt stimulente puternice, ducând la o descărcare de energie care poate fi fatală în cazul celor care au probleme cu tensiunea arterială.Riscul consumului regulat sau în cantitate mare consta în aparitia tulburarilor respiratorii si a constipatiei cronice. Din punct de vedere psihic pot apărea: anxietate, schimbări ale stării de spirit, paranoie si pierderea poftei de mâncare. Toate acestea acumulate, în timp, duc la scăderea greutăţii corporale şi a rezistenţei naturale la îmbolnăviri.

Jurnal

..Ce fel de bine îti e de la heroină..

La început, dacă te-ai injectat, simţi o căldură în tot corpul, caldura care ajunge la ceafă. Eşti tot mai indiferent faţă de ceilalţi, de griji. Apoi ai în tine o stare de iubire, de fericire, îti vine să pupi pe toată lumea, ba chiar te apucă un fel de hărnicie, unii se apucă de curaţenie prin casă. După aia începe să te roadă conştiinţa, de câte ori tragi zici: “Gata, dom le, de azi nu mai trag” şi eşti hotărât să te laşi, dar cât eşti sub efect. Când nu mai eşti sub efect, nu mai vrei sa te laşi. Şi încă ceva: vomiţi; când esti sub efect, vomiţi cu uşurinţă orice ai pune în gură, dar nu e aşa atunci când ţi-e rău, doar că nu-ţi mai trebuie nimic şi după ce verşi te simţi uşurat…

…Şi ce simţi când îti e foarte rău

Dacă ai tras foarte mult, simţi aşa, ca şi cum te-ar fi trăznit. Ori adormi, ori începi să vomiţi instantaneu, ori ai dureri foarte mari de cap, nu vezi bine, nu poţi să te relaxezi, nu poţi să te deplasezi, nu vorbeşti coerent, şi se face scârbă de marfă, că nu e ca la cocaină să-ţi vină să tragi mereu. Dacă sunt unii care fumează heroină în preajmă, nu le suporţi mirosul. Până la urmă tot adormi, ca într-un fel de leşin. Ei, dar când îti lipseşte heroina, vomiti nasol de tot parcă ţi-ar fi rău din stomac. Şi pe urmă ai dureri, dar nu doar de oase, ci te doare tot corpul ca şi cum ai fi fost bătut. Şi pielea… nu suporţi să te atingă nimeni, nici măcar să te mângâie sau să te întrebe ceva, eşti foarte irascibil, îţi curg ochii și nasul. Simţi o disperare mare, să faci rost de bani ca să-ţi faci doza. Eşti disperat pur şi simplu…

Depistarea

Se consideră că nu există o explicaţie unică pentru consumul de droguri. Semnele directe sunt puţine, ceea ce face dificilă depistarea certă. Modul de viaţă se schimba şi se remarcă prin:

• absenteism la şcoala sau în activitatea profesională;
• scăderea randamentului (lipsa concentrării, pierderea memoriei);
• modificări bruşte de dispoziţie fizică (oboseală, somnolenţă excesivă) şi afectivă (de la fericire la tristete);
• halucinaţii;
• irascibilitate;
• agresiune;
• dezinteres pentru hobby-uri, pentru muncă, pentru prieteni mai vechi;
• minciună (împrumuturi nejustificate, întoarceri nocturne acasă, prietenii dubioase);
• sustragere de bani sau de obiecte din casă;
• pete sau semne de înţepături pe corp sau haine;
• un miros particular, înfăţişare fizică precară;
• posesie de substanţe (sub formă de prafuri, tablete, capsule) seringi, ace.

Pancu Ruxandra  a XI-a F

Body-piercingul a căpătat amploare

Un fenomen asemănător este piercing-ul, a cărui modă ia amploare într-un mod necontrolat. Acest cuvânt derivă din limba engleză, ‘to pierce’ însemnând ‘a perfora’, ‘a găuri’, iar fenomenul indică moda stranie de a-şi orna corpul cu tot felul de inele, prinse în carnea trupului. Asemenea tatuajelor, există diferite niveluri.

Trebuie să recunoaştem că nu este tocmai plăcut să te bucuri de astfel de spectacole gratuite, să vezi în jurul tău tineri cu nasul, urechile, buzele, buricul… perforate! Unele vedete se laudă că au cercei şi inele şi e foarte probabil că mulţi tineri urmează prosteşte acest exemplu. Este chiar şocant şi înspăimântător. Ce semnificaţie s-ar putea atribui acestui tip de modă ciudată? Prima reflecţie este că trăim, astăzi mai mult ca oricând, într-o eră a imaginii. Pentru ‘a fi cineva’ este necesar să fii văzut, notat, să atragi atenţia printr-un semn original şi răvăşitor. A fi tu însuţi, din păcate, nu mai este suficient! Non-cultura aparenţei domină clar societatea zilelor noastre.

Iată câteva perioade de vindecare completă în urma piercingului, în funcţie de zona în care s-a realizat: pentru ureche între 6 şi 9 săptămâni, pentru  nas 7-9 săptămâni, pentru sprânceană 6-8 săptămâni, pentru organele genitale 2-4 luni; zona mamelară, fiind cea mai dureroasă, se vindecă cel mai greu, între 3-6 luni. În acest timp, cel care şi-a făcut piercing suferă dureri chinuitoare…

Chiar vrei să intri în pas cu moda? Te-ai gândit bine ce presupune un piercing? Ai idee la ce pericole îţi expui sănătatea vrând să intri în pas cu această modă sinistră? Dincolo de disconfortul evident care apare, consecinţele negative asupra sănătăţii corporale şi asupra corpului bionergetic sunt incalculabile.

Body- painting

Printre cele mai la modă metode de “înfrumuseţare” din zilele noastre în rândul tinerilor – şi nu numai – sunt tatuarea şi body piercingul. Moda tatuajelor şi a piercing-ului este deja un adevărat curent social, popularizat atât de vedete, media, filme, câte şi de publicaţii “de specialitate”.

Pentru mulţi tineri, totul începe ca un simplu joc, cu un ineluş în nas sau cu un mic desen pe piele. Apoi, continuă cu încă un mic tatuaj şi încă unul, devin din ce în ce mai curioşi,

Culori, forme, semnificaţii, într-un cuvânt, artă. Adolescenţii sunt unii dintre cei mai mari admiratori de artă corporală (body art): tatuaje, pictură corporală (bodypainting) şi cercei (piercing). Ei văd acest tip de artă ca un mod de exprimare, foarte util mai ales atunci când se simt neînţeleşi.

Body-paintingul este o formă temporană de artă corporală. Se menţine pe corp o perioadă de cateva ore sau, în cel mai bun caz, câteva săptămâni, în funcţie de substanţele folosite. Tinerii care vor să adopte ca mod de exprimare pictura corporală trebuie să ia în considerare însă şi aspectele riscante pe care aceasta le presupune. Primul lucru de care ar trebui să se intereseze un tânăr care vrea să fie pictat pe piele este cu ce lucrează artistul şi dacă substanţele folosite sunt naturale şi

şi nu produc alergii.

Noile legi ale cosmeticii ţin cont de toxicitatea produselor cosmetice. Ele atenţionează tinerii că substanţele care intră în contact direct cu pielea trebuie să fie naturale. În caz contrar, pot aparea dermatitele de contact, care spulberă strălucirea picturii.

Dragoste wireless

Fie că vrei să te distrezi, să cauţi informaţii, senzaţii tari, sau chiar iubirea, internetul are câte ceva pentru fiecare. În ceea ce priveşte site-urile de socializare, căutarea unui partener a devenit ceva obişnuit în peisajul relaţiilor.

Unul din fenomenele tehnologiei este presupusa “dragoste prin internet.” Oare să fie o dragoste adevarată? La urma urmei care este definiţia dragostei ? — şi aici ne referim la dragostea între un barbat şi o femeie, dragostea romantică. Cercetarea manualelor de psihologie evidenţiază că o astfel de dragoste — dragoste prin internet — nu există. În fond şi-n definitiv ceea ce unii cred că este “dragoste” nu-i nimic altceva decât o iluzie, o alegorie a minţii, un trucaj care de cele mai multe ori îl face pe om să creadă că iubeşte. Din păcate această “iubire” este doar o creaţie a propriei minţi nicidecum o realitate.

Specialiştii cred că dragostea pe net poate fi benefică sau nocivă, în funcţie de ce urmează acestei „întâlniri virtuale”. Dacă partenerii se vor găsi compatibili în urma unei întâlniri în „real life”, lucrurile nu vor putea să evolueze decât în sensul pozitiv. Dacă, însă, totul se limitează la o relaţie virtuală, efectul este nociv. Nu doar pentru faptul că persoana va suferi o dezamăgire, ci pentru că există posibilitatea să se retragă şi să trăiască într-o lume ireală şi ideală, cu o imagine eronată despre partenerul virtual.

Nu trebuie decât să străbaţi cu privirea o singură pagină de pe forumurile de discuţii şi realizezi că „dragostea prin internet” este unul dintre cele mai dezbătute subiecte. Aparent, e uşor şi la îndemâna oricui. E suficient să tastezi „întâlnire”, „dragoste”, „relaţii” sau „matrimoniale” iar Google îşi face singur treaba. Dacă eşti utilizator mai vechi, doar te loghezi; dacă este pentru prima dată când accesezi un astfel de site, trebuie mai întâi să devii membru şi să-ţi creezi un profil. Apoi alegi dintre membrii deja existenţi, introducând în câmpurile date calităţile pe care vrei să le aibă potenţialul partener, şi gata. Mai trebuie doar să te decizi, să-ţi faci curaj şi să intri în vorbă cu respectivul, respectiva. În esenţă, e ceva mai complicat. Nu poţi şti niciodată cine se află în spatele unui nick. Din acest motiv rămân încă mulţi care o evită sau o privesc cu suspiciune.

Iubind o fotografie

Avantajul este că fiecare se implică în ritmul său şi poate dispărea în orice moment. Însă, cine îşi permite să-şi piardă vremea iubind o fotografie, relaţionând cu un nickname, pe care crede că-l iubeşte, deşi n-are nici o idee despre cum se comportă respectivul în societate? Dragostea în infosferă ar putea avea însă şi avantaje: ea presupune să poţi trece dincolo de aspectul fizic şi să poţi cunoaşte sufletul interlocutorului. Există, în mod cert, şi pericolul disimulării, însă nu pe termen lung.

Unii forumişti sunt de părere că întâlnirea pe internet este mai degrabă generatoare de speranţe: speranţa că, după căutări îndelungate şi relaţii eşuate, va ieşi ceva. Deşi e considerat un mediu ca oricare altul (tramvai, parc, supermarket) unde poţi cunoaşte oameni şi stabili legături, internetul nu va putea înlocui totuşi acea întâlnire întâmplătoare din viaţa reală, soldată, nu de puţine ori, cu un autentic coup de foudre.

Iubim real în spaţiul virtual

Delea  Georgiana    a XI/a F